Ploieştiul, ca aproape toate oraşele noastre, s-a născut dintr-un sat. Originea acestui sat se pierde în trecutul îndepărtat. Unii cercetători ai trecutului Ploieştilor cred că acest sat datează dinainte de 1400.
După cum spun legendele, ciobanul Moş Ploae, împreună cu cei şapte feciori ai săi, a poposit cândva într-o poiană a codrului întins care acoperea pe vremuri aceste ţinuturi. Găsind aici loc adăpostit, apă bună, pământ roditor, n-a mai plecat, întemeind aşezarea căreia i-a dat numele.
Se mai povesteşte că Ploieştii aveau şapte case şi un schit de maici şi că locuitorii, înmulţindu-se, şi-au cucerit locuri de case şi ogoare, ca toporani în lupta cu pădurea.
Înfiinţarea Ploieştiului a intrat în legendă. Cărăuşii din Ploeşti aduceau din vechime mărfuri braşovene. În socotelile oraşului Braşov, pe anii 1500–1550 sunt trecuţi în listele de plată câţiva cărăuşi ploeşteni: la 1503 Radu, la 1543 Drăgoi, la 1545 Berivoi, Tudor, Avrut, Drăghici şi Neagu. Printr-un document din 1567, Petru Vodă – fiul lui Mircea Vodă – recunoaşte logofătului Coresi cumpărarea a cinci răzoare de moşie de la Avrut din Ploeşti.
Mihai Viteazul a întemeiat oraşul Ploeşti în 1599, cu prilejul concentrării trupelor care în toamna acelui an au trecut în Ardeal. Locurile îi erau cunoscute prin bogăţia vânatului şi a pescuitului. Mihai Viteazul a ales acest punct pentru adunarea oştilor, având în vedere atât drumul Teleajenului, cât şi posibilităţile de aprovizionare îmbelşugată şi ieftină în acel loc unde se întâlneau şesul, dealul şi muntele, cu diversele lor produse, şi unde răscrucea marilor drumuri uşura schimbul de mărfuri.
Mihai Viteazul a dat îngăduinţă să se facă târg la Ploeşti. În piaţă veneau cu marfă negustori şi meşteşugari, care îşi descărcau desagii şi puneau lucrurile pe jos.
Aici se întindeau cojoace şi scurteici, cum şi găteli strălucitoare pentru femei. Apăreau mămulari, tivlicheri, plăpumari, iar în obor se aduceau “producturile”. Trăgeau căruţele cu peşte, lemne şi cu vin. Vânzarea se făcea lângă căruţă. Alături se vindeau vitele.
Dezvoltarea Ploieştilor a continuat metodic. La mijlocul veacului XVIII Ploeştiul e numit “oraş de căpetenie”. În Ploeşti stăteau acum capii judeţului Prahova, ispravnicii. Moşnenii urmau să stăpânească nesupăraţi moşia şi târgul Ploeşti.
Odată cu apariţia fotografiei au putut fi imortalizate şi primele imagini ale oraşului Ploieşti. În imaginile de mai sus aţi putut vedea cum arăta Ploieştiul, imortalizat în cele mai vechi fotografii, pe la începutul anilor 1900.